Un băiat iubea o fată ce iubea un alt băiat

Noi vrem primul ministru! Ba noi! Noi vrem să ajungem oricum la guvernare! Noi suntem mai cu moţ! Voi sunteţi ca ei, noi cu ei sau voi!, aşa şi pe dincolo.

Un partid, PNL, se poartă ca o fată mare ciupită de ţânţarul concupiscenţei. Se lasă greu cică, îşi arată doar puţin formele dezgolite către PDL pentru ca apoi să se întoarcă mândru-feciorelnic spre PSD, ca o floare între doi grădinari.

Asta chiar dacă nurii săi politici nu eliberează neapărat în PDL şi PSD hormonul dorinţei de negociere. Dimpotrivă, s-ar putea ca cei doi grădinari să se placă mai mult între ei, să facă un mariaj, chiar şi împotriva firii, ignorând parfumul de puritate idelologică împrăştiat de crinul liberal.

Licărirea perspectivei de a guverna va lăsa în urmă, în caz de esec matrimonial, doar amintirea unui PNL care şi-a arătat toate alea fără ca PSD sau PDL să i le arate la rândul lor.

Tragica şi insurmontabila succesiune, el o iubea pe ea, ea iubea un altul si altul iubea o alta, reînvie nevrotic şi ne-erotic în alcovul frumoasei Guvernări.

PSD vrea pe PDL, PDL vrea pe PNL, iar PNL vrea cu oricare. Sau invers...