22 Aug 2010

9 Aug 2010

Impozit pe ci-câlaca, ci-câcea

Premierul Emil Boc a dat, în dulcele târg al Ieşilor, o lovitură amară maneliştilor. Domnul Boc a făcut câteva precizari de fond. Prima e că şi maneliştii sunt cetăţeni. Deci şi ei trebuie să plătească impozit. Pe urmă, a spus că taxarea veniturilor lui de alde Minune, Salam, Romeo Fantastic, Costy s-ar putea face indirect.

Până la aplicare prevederilor respective, cu termen incert, putem doar să ne imaginam cam cum vine aste.

Ar fi varianta duşmanilor. Manelistii, se ştie, au mulţi dusmani care mor de necaz că ei n-au atâţia bani, maşini şi femei. Şi atunci, ca răzbunare, dusmanii i-ar putea turna pe manelişti la fisc.

O altă alternativă ar fi ca la fiecare nuntă, petrecere, bairam cu manelişti să se afle cel puţin doi inspectori fiscali. În momentul în care banii zboară fără număr pe antebraţ sau lipţi direct pe frunte, gata, unul numără banii în zbor, transformand în minte euro în RON. Celalalt reţine impozitul datorat statului.

A treia varianta de impozitare ar fi prin intermediul fraţilor, personaje, şi ele, în folclorul manelist. Fraţii ar urma să îi convingă că e mai bine să fie corecţi şi să nu faca de râs familia.

Vremuri grele se anuntă pentru manelişti. Artistic vorbind, asta e ditamai sursa de inspiraţie:
„Dusmanii nu mai mor de ciudă/
Statul mă face, frate, de ban/
Ci-câlaca ci-câcea/
Nu mai am X5, am doar Logan.”